John Steinbeck-Șoareci și oameni

În timpul anilor de liceu a fost prima carte citită de acest autor străin și la terminarea acesteia mi-am dat seama cât de frumoasă și de simplă a putut fi. Am citit-o cu drag în doar câteva ore! 

John Steinbeck, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1962, a publicat nuvela realistă “Șoareci și oameni” în anul 1937, fiind una dintre scrierile sale reprezentative, alături de "Fructele mâniei".

“Șoareci și oameni” e o nuvelă de 150 de pagini, genul de capodoperă de buzunar ce se citește extrem de ușor dar după care simți nevoia să vorbești în șoaptă o vreme.

George Milton, inteligent, dar needucat, și Lennie Small, un om de statură mare și cu capacități mentale limitate, sunt doi zilieri care se îndreaptă spre o fermă în apropiere de Soledad, California. Foarte apropiați, cei doi visează să strângă destui bani ca să-și cumpere propria fermă, unde Lennie să aibă grijă de iepuri și să-i poată mângâia. Cei doi fugiseră din Weed, deoarece Lennie fusese acuzat de tentativă de viol după ce încercase să atingă rochia unei femei și se panicase când aceasta începuse să strige.

“Am vrut numa’ să pipăi rochia fetii ăleia, numa’ s-o mângâi ca p-un șoarec…” Păi, ea de unde dracu să știe că tu nu vrei decât să-i pipăi rochia? S-o tras înapoi, da tu te-ai agățat de ea de parc-ar fi fost un șoarec. O-nceput să urle și-o trebuit să ne ascundem toată ziua într-un canal de irigații, și indivizii ăia ne căutau și-am ieșit pe-ntuneric de-am șters-o din ținutu ăla. Veșnic numa de-astea. Veșnic… Că-mi vine să te-ncui într-o cușcă c-un milion de șoareci și să te las să te distrezi până nu mai poți."

La noul loc de muncă, cei doi îl întâlnesc pe Curley, fiul șefului, un tânăr agresiv, de mică statură, cu un complex de inferioritate împotriva bărbaților mai înalți, inclusiv Lenny. Soția lui Curley cochetează cu toți bărbații, iar Lenny este imediat atras de ea. În contrast cu aceste două personaje, Slim, un conducător de catâri la ferma, este amabil, intuitiv și inteligent. Cum cățeaua lui tocmai fătase, Slim îi dă lui Lenny unul dintre pui.

În ciuda potențialelor probleme, George decide să rămână când Candy, un alt angajat, ciung, se oferă să le dea restul banilor necesari pentru cumpărarea unei ferme, cu condiția să fie lăsat să trăiască cu George și Lennie. Foarte fericiți, cei trei sunt luați prin surprindere de gelozia lui Curley, care îl atacă pe Lennie. Fără să-și dea seama, Lennie îi zdrobește pumnul și George, împreună cu Slim, pleacă în oraș ca să-l ducă pe Curley la doctor.

Lăsat de unul singur, Lennie îl vizitează pe Crooks, grăjdarul negru. Educat, dar acerb și singuratic, Crooks descoperă planul celor trei și-l ia în derâdere. Candy intră în vorbă cu ei, iar în cele din urmă Crooks se oferă să li se alăture dacă i se permite să sape în grădina fermei. Soția lui Curley apare din nou, încercând să descopere ce a pățit Curley la mână. Când încercă să-l tragă de limbă pe Lennie, Crooks îi ia apărarea. Dușmănoasă, soția lui Curley îl amenință cu o acuzație de viol, știind că bărbații l-ar linșa.

În hambar, Lennie omoară cățelușul din greșeală și încearcă să-l ascundă, gândindu-se că George nu-i va mai permite să aibă grijă de iepuri la noua lor fermă. Soția lui Curley îl găsește astfel și îi povestește despre visul ei de a deveni actriță. Auzind că-i plac lucrurile catifelate, aceasta se oferă să-l lase să-i mângâie părul, dar începe să se zbată și să strige când îi simte forța. Panicat, Lennie încearcă s-o reducă la tăcere și, din greșeală, îi frânge gâtul.

Când ceilalți o găsesc moartă, George își dă seama că visul lor e spulberat. Îl găsește pe Lennie în locul unde poposiseră înainte să ajungă la fermă, și unde îi spusese să se ascundă dacă ar fi să dea de necaz. Hotărât să-l salveze de sfârșitul dureros pe care i-l pregătea gloata înfuriată a lui Curley, George îi povestește încă o dată despre ferma pe care voiau să o cumpere și-l împușcă în ceafă, ca să moară fericit și iute. Când ajung ceilalți, numai Slim îl consolează pe George, înțelegând că l-a omorât pe Lennie pentru că ținea la el.

“Șoareci și oameni” este o carte tristă care binedispune și întristează în același timp. Este o carte atât de simplă și de frumoasă încât nu ai absolut nicio scuză să nu o citești, în cazul în care, bineînțeles, nu ai citit-o deja.