Kafka-Metamorfoza

Până la citirea nuvelei “Metamorfoza”scrisă de Franz Kafka, nu prea înțelegeam ce înseamnă suprarealismul. Ce-i drept, auzisem la orele de română din liceu despre acest lucru, însă nu am dat prea mare atenție în acel moment.

"Metamorfoza" este o nuvelă scrisă de Franz Kafka în anul 1912 și publicată prima oară în octombrie 1915 într-o revistă germană. 

Fraza de început a nuvelei, care confruntă subit cititorul cu un eveniment șocant și suprarealist, a rămas celebră: „Într-o bună dimineață, cînd Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gânganie înspăimântătoare.” La nivel stilistic, Stanley Corngold consideră lucrarea o literalizare a unei metafore, deoarece Kafka transformă limbajul figurat în limbaj propriu. Nuvela a rămas una din cele mai enigmatice opere ale secolului al XX-lea, generând numeroase interpretări, de la cele psihanalitice sau existențialiste , la cele religioase, marxiste sau etnico-istorice.

Personajul principal al cărții este Gregor Samsa, un comis-voiajor obișnuit, care se trezește într-o dimineață transformat într-o insectă monstruoasă. Cu mintea încă confuză după o noapte de " vise zbuciumate ", Samsa nu își conștientizează imediat noua natură, prima lui grijă fiind faptul că a întârziat și că șeful său îi va pedepsi neglijența. Crezându-l bolnav, mama, tatăl și sora Grete bat la ușa camerei lui și îl roagă să deschidă. După puțin timp, transformarea suferită de Gregor nu se mai poate ignora. Bărbatul are vocea schimbată și nu poate descinde din pat decât prin balansări atente ale corpului redimensionat, eforturi finalizate inevitabil cu o lovitură puternică de podea. Între timp, un procurist, trimis de șeful lui Samsa pentru a cerceta motivele întârzierii, îl presează să deschidă ușa cât mai repede. Gregor reușește, într-un final, să răsucească cheia cu gura, dar efectul apariției sale în cadrul ușii nu este cel pe care îl aștepta: mama leșină, procuristul refuză să îi asculte scuzele, iar tatăl său îl gonește înapoi în cameră cu un ziar și lovituri de baston. Samsa se rănește în timp ce încearcă să se strecoare prin ușă.

–          "Domnule Samsa, strigă acum procuristul, ridicând vocea, ce înseamnă asta!? Te baricadezi acolo, în camera dumitale, nu răspunzi decât cu da și nu, le faci griji inutile părinților și – în treacăt fie zis – îți neglijezi îndatoririle profesionale într-un mod inadmisibil. Îți vorbesc aici în numele părinților și al șefilor dumitale și te rog foarte serios să ne dai numaidecât o explicație lămurită. Te credeam un băiat așezat, cuminte, și iată că, dintr-o dată, mi se pare că începi să ne terorizezi cu toanele dumitale nesăbuite."

Realizând că prin vocea lui de insectă nu se mai poate face înțeles, Samsa renunță să mai vorbească și se închide în sine. Grete îi aduce mâncare în fiecare zi, însă doar alimentele vechi și putrede îi mai stârnesc acum apetitul. Între timp, Samsa ascultă discuțiile familiale din camera alăturată. Tatăl său se decide să reînceapă lucrul la o bancă, pentru a suține financiar familia, responsabilitate care până atunci îi revenise fiului. Grete își găsește de asemenea o slujbă măruntă, visul ei, emulat de Gregor, de a urma conservatorul nemaiputându-se materializa. Samsa își descoperă o nouă pasiune, aceea de a se cățăra pe pereți și tavan, o activitate care îi induce o senzație euforică inexplicabilă.

 Pentru a-i ușura cățăratul, Grete și mama hotărăsc să mute mobila din camera tânărului. Samsa se simte tulburat însă, când vede că obiectele cu care era obișnuit de atâta timp încep să dispară. Disperat să salveze ce a mai rămas, el acoperă cu trupul fotografia înrămată a doamnei cu un boa de blană. Văzându-l pe perete în această poziție, mama lui Samsa leșină din nou. 

Gregor încearcă să o ajute pe Grete să-și îngrijească mama și părăsește astfel propria cameră pentru a doua oară, dar este atacat cu mere de tatăl său. Este grav rănit, iar un măr îi rămâne încrustat în carapace, unde începe să putrezească. Samsa suferă dureri crunte și își pierde agilitatea de înainte. Între timp, familia închiriază una din camerele apartamentului unor domni, trei la număr, care nu intuiesc nimic despre existența omului-insectă.

 Într-o seară, în timp ce Grete cântă la vioară, cei trei chiriași îl zăresc pe Gregor, atras în sufragerie de sunetul muzicii. Scandalul care izbucnește o face pe Grete să realizeze că nu se mai poate face nimic în cazul fratelui ei și că trebuie să se debaraseze de el. 

Simțindu-se respins și nedorit de întreaga familie, Gregor Samsa se stinge în singurătate, cadavrul lui fiind descoperit de femeia de serviciu. Nuvela continuă prin descrierea planurilor părinților de a se muta, de a-și reface viața și de a-i găsi Gretei un soț, pentru că tânăra fată pare să fi ajuns la vârsta maturității.